O întrebare astăzi în Dilema: Ce personaj din literatura română este cel mai sexi?

Primul gând care mi-a trecut prin cap a fost că în literatura noastră, bântuită de cutumele religioase, normele morale şi cepefiste, nu găseşti personaje masculine sexi, apoi m-am certat singură şi mi-am adus aminte de idealul masculin construit de sufletul meu adolescentin, Catul Bogdan, scriitorul din Lorelei şi profesorul de care s-a îndrăgostit Luli. Cred că eram mult mai înţeleaptă la 18 ani decât la 40 şi ceva, când m-am îndrăgostit pentru prima dată. Pentru mine, dragoste la prima vedere, nu a existat şi nu cred în aşa ceva. Dorinţa poate fi, dar nu iubire. Iubirea e ca o construcţie, unde fiecare pune ce are mai bun, descoperă defectele şi dacă cei doi cred că vor rezista în timp furtunilor cu ceea ce sunt împreună, atunci este iubire. Am cunoscut un bărbat, căruia femeile îi spuneau Casanova, pentru că aşa se şi purta, ca unul care cucereşte şi apoi trece dezinvolt la următoarea femeie. Nu ştiu ce aşteptări credea el că am eu, dar inima mea nu a luat-o razna, chiar dacă toată seara a fost plăcută, am râs, aveam subiecte comune, dar pentru mine, ceva lipsea. Lipsea sinceritatea şi i-am spus. A fost mirat, deoarece femeile nu aşteptau sinceritate din partea lui, doar iluzia unei relaţii de iubire. Pot spune că mi-a fost puţin milă de el pentru că încerca să se comporte, astfel încât să nu dezamăgescă porecla, să fie la ,,înălţimea” ei. Am devenit buni prieteni, dar din când în când mă întreba dacă nu m-am îndrăgostit măcar puţin de el. M-am îndrăgostit de un bărbat, care la prima vedere, poate părea obişnuit, un trecător, dar s-a dovedit a fi ,,Catul Bogdan” al meu. Cerebral, în acelaşi timp romantic, pragmatic, dar atent, un bărbat cu mult calm şi răbdare, ceea ce mie mi s-a părut a fi cel mai sexi. Sincer, nu îmi place cuvântul, mi se pare că este ofensator chiar. Sinonimul lui, atrăgător, cred că defineşte mult mai corect, dar şi frumos, sentimentul pe care îl poţi avea pentru cineva.

Si pentru că până la el, nu ştiam de Adrian Berinde, las aici una din melodiile preferate.

 

 

Granat și sidef

degete-mpletite

ascunse  într-o scoică.

Eu cred ca femeile au evoluat din pisici. Ca  forme anatomice, culori, ambele sunt o multitudine de specii. Si despre pisici si despre femei se spune ca sunt temperamentale, greu de descifrat, sunt capricioase. Pisica este un vanator, zeita vanatorii este simbolizata de Diana la romani, Artemis la greci. Femeia, dar  si pisica, are nevoie de atentie, dar nu tot timpul, doar cand are ea chef, altfel zgarie, scuipa si pleaca. Femeia la shopping, pisica peste gard, uneori si femeile fac asta atunci cand cardul nu asigura practicarea shoppingului. Ati trezit din somn o pisica vreodata? Daca nu, nu va sfatuiesc. Face ochii mici, scoate niste sunete ascutite in ritmul tobelor de razboi. Parca femeia reationeaza altfel?! Tot asa si tace doar daca primeste cafeaua sau ii spui,, cat de frumoasa esti dimineata!”. Adica in orice dimineata e frumoasa, nu doar in ,,dimineata asta”, altfel e razboi si scoate gherutele, isi aduce aminte de toate pacatele si doar ora de plecat la serviciu sau telefonul poate salva curajosul care trezeste brusc o femeie sau…o pisica.

M-a rasfatat cineva in seara asta prea tare, pisica se uita pe geam la mine cum zambeam mai satisfacuta decat ea cand e mangaiata, asa ca mi-a placut sa ma simt cat woman cu tigara, in fata unui bol cu pestisorul auriu. Oare ce dorinta sa imi pun? :)))))